
E cartea ce ne-am tot dorit-o,
Din vremea când eram băieţi;
Din scoarţă-n scoarţă am citit-o
Şi tot suntem analfabeţi!
Femeia şi oglinda se acceptă
Într-un tandem de două antiteze:
Oglinda nu vobeşte, dar reflectă,
Dama vorbeşte făr'să reflecteze
Femei, nu fiţi triumfătoare,
Că mulţi din noi vi se prosternă,
Căci frumuseţea-i trecătoare...
Inteligenţa e eternă.
foarte frumos ce ai scris :) doresc sa citesc si ceva un pic mai profund (asta ca un mic sfat prietenos)
RăspundețiȘtergereiti multumesc pentru ca ma urmaresti :* sper ca inspiratia sa-mi revina, si sa continui sa scriu ... pup si numai bine!
Iti multumesc mult pentru sfat, asta ma face sa "cresc" in aceasta lume a creatiei :* astept si eu noutati din notitele tale (sa vina cat mai repede). Multe imbratisari! >:D<
RăspundețiȘtergere