Ce am fost?.... Ce am devenit?

"Nu mai avem timp de nimic. 

Nici măcar de iubire. 

Cea mai cumplită maladie a acestor timpuri este lipsa iubirii. 

Dorim iubire, dar n-avem timp de ea. 

Pe timpuri, bărbatul curta femeia o jumătate de an. 

Cel puţin, erau siguri de sentimentele lor. 

Acum totul merge rapid, pe principiul "văzut-plăcut…ce rămâne de făcut?" 

Nimeni nu mai are timp să rămână în aşteptări. 

Iubim tot ce este direct. 

Nu mai avem timp de visare. 

Altădată oamenii aveau dreptul să viseze şi să amâne. 

Acum visătorul şi cel care amână ies din ritm. 

Nu mai avem timp de speranţă. 

Suntem o lume care a uitat arta de a spera. 

Din acest motiv, se-ntinde tristeţea peste gândurile şi chipurile noastre. 

Nu mai avem timp de reculegere. 

Trebuie să ne aruncăm în vârtej. 

Nu mai avem timp pentru noi înşine. 

Blazaţi, apatici şi reci, trăim toţi cu închipuiri de tot felul privind viaţa noastră, viaţa lumii. 

Nu mai avem timp pentru credinţă. 

Şi câtă nevoie am avea de ea."

FOTO: deviantart-badgirls

Un tip de om

Sunt genul de om caruia ii place sa creada ca n`a pierdut nimic..sau ca a pierdut doar lucruri care nu i`au trebuit !

Ei vor să te schimbe, dar tu vrei să rămâi aşa cum eşti. De ce întodeauna oamenii ne găsesc defectele şi ne cer să ne schimbăm înainte să îşi găsească propriile defecte şi să încerce o schimbare ? Întodeauna a judeca pe cel de lângă tine e mai important decât să te judeci pe tine însuţi.

Observ tot mai des ca oamenii văd ceea ce sunt pregătiţi să vadă. 

Nu întind mâna pentru nimic şi nu cer lumii lucruri absurde, dar atâta timp cât eu sunt un om punctual, Am pretenţia ca aceia cu care-mi dau întâlnire să ajungă la timp. Dacă-mi ţin promisiunile, vreau ca şi alţii să şi le ţină, dacă-mi ceri să-ţi fiu loială şi fidelă, trebuie sa-mi fii, la rândul tău, exact la fel de loial şi de fidel.

Am in minte clar cuvintele ce mi le-ai rostit tare si raspicat :"Pentru a reusi, dorinta ta de a avea succes trebuie sa fie mai puternica decat teama de a nu reusi."

Cred în oameni. Dar nu în toţi. 

Cred în copii, în oamenii cu mulţi trandafiri adunaţi de-a lungul timpului, în oamenii care pot vorbi cu privirea.. şi mai cred în poeţi, pentru că ei ne povestesc inima, vântul şi stelele, iar inima, vântul şi stelele nu mint niciodată.

In final.....e ceva

"Si pana la urma, sa stii, nu raman decat cu ceea ce am simtit eu. Iar eu am dat totul, am simtit totul, am pus suflet in tot. Tu n-ai dat nimic, decat minciuni si cruzime. Dar asta nu mai conteaza. Tu ramai cu ele. Eu raman cu iubirea mea, cu amintirea primului sarut pe frunte, pe buze, cu amintirea noptilor pierdute in rasete, promisiuni si vise. Eu port in suflet un trecut frumos, tu ramai cu vorbele tale goale, care te caracterizeaza atat de bine."

Si e păcat că unele iubiri nu pornesc la drum cu ceasul reglat pe aceeași oră......recunosc, imi lipsesti enorm. Dar cat conteaza dorul in fata atator rele pe care mi le-ai facut?

Nu ți-ai dat seama de atâtea lucruri despre mine și, totuși, tu m-ai cunoscut cel mai bine..

 Si am invatat ceva care tu il vei experimenta cat de curand: ''Oamenii vor uita ce ai spus, vor uita ce ai facut, dar niciodata cum i-ai facut sa se simta."

FOTO: deviantart

Pentru tine

    Unii inca cred ca in jurul lor se invarte lumea, eu insa am ales ca lumea mea sa graviteze in jurul unui om. Nu întotdeauna am făcut alegerile corecte. De multe ori mi-am oferit toată încrederea celor care m-au trădat, iubirea, celor care mă mințeau, iar ajutorul, celor care profitau. Cu tine tind sa cred ca nu am facut asta! Fa-ma te rog sa cred asta!

    Am un suras si un zambet ametitor  si tampit pe fata de la un timp. Asta se datoreaza prezentei tale in viata mea, prezenta fizica sau morala, prezenta care incet incet da dependenta.

   E încă bine, că la sfârșitul zilei pot să-mi așez capul pe umărul tău și să-i dau voie sufletului să plângă, să zbiere, să izbucnească înăuntrul meu și tu să crezi că-s doar obosită. Și nu, asta nu e minciună, nici egoism, nici răutate. Tu mă vindeci și mă înveți să iubesc din nou, și din nou, până când îmi voi da seama că tu vei fi singurul care va accepta întotdeauna să-mi repare sufletul stricat de alții.

    Colectionez in condeiul inimi saruturi tatuate de buzele tale catifelate. Ador sa ating stropul de maturitate de pe fata ta, sa vad acel zambet codit care  te da de gol ca esti bucuros cand ma vezi. Urasc vanitatea si egoismul cu care esti invaluit, sau poate nu e asa, dar fara oprire fiinta mea zbiara ca are nevoie de schimbare. Eu nu vreau sa te schimb, eu stiu ca nu am dreptul acesta si nu imi ascum nici puterea sa o fac. Nu vreau cuvinte sau lucruri pompoase, nu vreau perfectiune deoarece stiu ca la acest moment este imposibil, eu doresc lucruri simple, doresc intelegere, atasament, iubire si sinceritate.

      Iubeste-ma ca om, ca fiinta sau persoana, nu ma trata ca un obiect sau un motiv de distractie. Ofer multe, ofer ceea ce e mai tandru, firav si curajos pe lumea asta. Ofer sinceritate si devotament, am un strop de loialitate care inca este pentru tine. Capteaza-mi atentia cu lucruri inteligente si nu fi mincinos, eu stiu ca esti obisnuit cu cuvintele frumoase. NU am nevoie de multe dar am nevoie de tine, ca intreg. Urasc superficialul!

       Prefer sa fiu eu cea ciudata dintre toate, prefer sa nu ma iubesti dar nu concep ca tu sa ma uiti!

      Si iti spun un lucru dar sa nu il spui la nimeni! Iubesc sa iubesc si urasc sa urasc dar iubirea si ura mea pentru tine sunt infinite!

        Si daca lucrurile s-ar schimba atat am de spus:

      Voi fi singura persoana a carei pierdere ai s-o regreti, pentru ca m-ai indepartat de tine, fara sa stii ce pierzi!

Portret

         Si stau si il privesc profund, sublima incordare, acel ceva de care ceilali baieti sunt  privati, el il are. Ma asez comod pe canapeaua rece, o mireasma placuta, masculina asalta incaperea. E mireasma lui, parfumul lui, se spune ca parfumul este folosit pentru a rascoli mintea, a framanta ganduri, a nu lasa amintirile sa plece, a bantui sufletul, a recunoaste sentimente. Si simt acel miros intens  de flori de goji, acel miros specific de divinitate, acel miros care te  invalueste in transa, acel miros care te supune.

       Admir indelung zambetul acela copilaros si inocent, acel zambet pentru care mi-as da si viata cu conditia de-al vedea permanent pe fata lui. Un zambet cordial, apus de atata fericire, descrie succind cum dragostea e cauza infatisarii lui, o  semimultumire cocheta, subtila si fragila, un zambet diferit fata de al oamenilor muritori. Un zambet perfect pentru persoana iubita daca ar sti ca cauza acestuia sunt nazdravaniile ei.

    Ochi proeminenti caprui spre auriu, o mica sclipire ce se vede din departare in semiumbra, lumina distinsa, privire cuprinzatoare, seaca, hilara uneori. Acea privire desfata in tine neliniste, haos, pierdere in neant. Diversifica inauntrunl fiintei tale slabiciunea, o dilata, o raspandeste, creeaza in tine ce tu  nu ai visat ca poti fi, creaza in tine putere de convingere, tarie si altruism, creaza numarul de aur de care multi stiu dar nu stie ce reprezinta, desfata partea din tine de care ai uitat ca o detii.

     Pomenti proeminenti, carnosi si ridicati, piele tanara fara imperfectiuni, buze carnoase dar mici si subtiri, infatisare  de adult si suflet de copil. 

Minte fugara, miscari indecise, eleganta dar si badaranie. Antiteza clara intre minte si suflet, seriozitate si dezmat. 

      Iubeste pe jumatate sau nu vrea sa arete, ia lucrurile dintr-o data fara a gandi, se-avanta in neantul vietii aratand ca e un cunoscator desavarsit. Un barbat vanitos si orgolios, direct sau poate prea direct. Incearca perfectiunea fara a tine cont de limitele umanitatii. Inspira duritate si sensibilitate adeseori, dezvaluie iubire, empatie si frumos!

     Fiinta iluminata si  creatura frumoasa plina de calitati care poate in timp ai sa le afli!

    

    

Astazi nu!

Ciudat dar, am observat ca dragostea se teme de incertitudine, totuşi creşte prin incertitudine şi dispare adesea din cauza certitudinii! 

Poate că nu mă crezi dar astăzi nu! Prefer să lenevesc pentru că nu, n-am chef de reproşuri, minciuni, greşeli. Astăzi nu, fără compromisuri, fără păreri de rău sau gânduri veştejite de trecerea timpului.

Nu vreau dimineti perfecte, niciodata nu am vrut, doresc dimineti in doi, unde timpul stagneaza iar  imperfectiunea se creaza.

Astazi nu, nu doresc sa sorb din vanitatea ta, ma dezgusta adeseori cum orgoliul tau este servit prea mult, prea gretos, fara niciun condiment.

Astazi nu aleg sa fiu o oarecare.....astazi las în urmă greşelile, las durerea şi regretul!  astazi tind sa cred ca sunt cea mai frumoasă, cea mai bună şi cea mai încrezătoare! De ce nu?!! Lucrurile mărunte afectează minţile mărunte. Aşa că aleg să fiu altfel!!

Astazi nu ma voi lasa tarata in mocirla, nu imi voi renega demnitatea oricat de mult as tine la tine.

Astazi nu imi schimb parerea de dragul oamenilor firavi.

Astazi nu renunt la visele mele pentru tine.

Astazi NU mai spun nu iubirii impartasite!

Ce-am invatat?

"Iubirea ne invata ca orice, chiar si infinitul se divide la doi"

Am invatat ca oricat de frumoasa ai fi, nu esti niciodata atat de buna pentru un barbat care nu stie sa iubesca si sa aprecieze o femeie.

Am inteles  cum cuvantul "pentru totdeauna" are o conotatie simbolica cand e impartit la doi.

Am inteles ca cel mai bun exemplu de iubire nu-l reprezinta Romeo si Julieta ci bunicii nostri care au ramas impreuna.

Am inteles ca singurele lucruri pe care le gresesti sunt lucrurile pe care ti-e frica sa le faci.

Am inteles ca cine iubeste cu adevarat  este capabil  sa simta si  sa traiasca fericirea fara al atinge pe celalalt.

Am inteles ca imperfectiunea este de durata si ca in fiecare dintre noi exista vesnicie.

Am invatat  ca doar atunci cand am dat drumul  lucrurilor care nu au meritat osteneala, am descoperit celelalte lucruri.

Am invatat ca "NU ar trebui sa renunti la omul care te iubeste pentru un om pe care il iubesti."

Am invatat ca intotdeauna vei avea de ales.

Am invatat ca oamenii cauta oamenii sau vorbele lor pentru a-si gasi linistea.

Am invatat ca dragoastea dureaza atata timp cat esti fidel.

Am invatat ca cei care nu se bucura de zambetul tau si nu-l apreciaza le poti intoarce spatele, il pot admira indelung.

Am invatat ca fiecare dintre noi am fost binecuvantati cu ambitie.

Am invatat ca singura persoana care te  poate salva din mocirla esti tu, cu putin ajutor divin.

Am invatat ca trecutul e trecut si ca viitorul conteaza.

Am invatat ca trebuie sa zambesc celor care ma critica si sa traiesc cu cei carora le pasa.

Am invatat ca oricat de bine ai face un lucru, mereu vor fi oameni care vor vorbi.

Am invatat ca lucurile spirituale sunt mai de pret decat cele materiale.

Am invatat ca, cateodata nu insemnam nimic pentru o persoana pentru care ne-am putea da si viata.

Am invatat ca fiecare clipa este o comoara si trebuie pretuita!